Un joc și o desfătare

Cel de-al treilea roman al lui James Salter, Un joc și o desfătare, a schimbat pentru totdeauna traiectoria carierei literare a autorului său, propulsându-l în galeria scriitorilor americani de raftul întâi. Fost pilot militar, Salter se decisese încă din anii cincizeci să se dedice total scrisului și publicase două romane care prezentau cu onestitate viața în armată. Un joc și o desfătare ia în stăpânire un teritoriu cu totul nou, explorând relația intens erotică dintre un tânăr american de condiție bună și o modestă vânzătoare dintr-un oraș francez de provincie. Profund liric și senzual, romanul a generat o undă de șoc în rândul publicului cititor și i-a cucerit pe critici prin stilul său.

Phillip Dean, fost student eminent la Universitatea Yale, pe care a abandonat-o fără scrupule, călătorește la întâmplare prin Europa într-o limuzină împrumutată, aproape lefter. Într-o zi își amintește că o cunoștință i-a povestit despre orășelul Autun, de lângă Dijon, și decide să-i facă o vizită acolo. La Autun o întâlnește pe Anne-Marie Costallat, o tânără vânzătoare, și ceea ce ar fi trebuit să fie o ședere de numai câteva zile se transformă într-o poveste de dragoste în același timp inocentă și intens carnală, o lungă aventură care lui îi dezvăluie Franța profundă și îl pune față în față cu propriul destin. Sofisticată în simplitatea ei, dezinhibata Anne-Marie devine pentru Phillip întruchiparea Franței, obiect al dorinței și al visării fără scăpare, arhetip feminin căruia el nu poate decât să-i sucombe.

Povestea lor ne este spusă, într-un joc tragic și înșelător al revelării/ocultării adevărului, de cel care-l găzduiește pe Phillip la Autun, amicul nenumit, Naratorul, personaj el însuși al unui joc de lumini și umbre în fundalul intrigii principale.

Desăvârșit stilistic și memorabil, Un joc și o desfătare este unul dintre primele mari romane americane care vorbește cu franchețe despre dorința erotică și despre aspirația către o pasiune eliberată de rușine și de vinovăție, dar în egală măsură despre relația ambiguă și dificilă dintre realitate și ficțiune.

Făcând parte din familia Marilor Romancieri Americani, JAMES SALTER, pe numele său adevărat James Arnold Horowitz, s-a născut pe 10 iunie 1925 la Passaic, New Jersey. A crescut și a urmat școala în Manhattan, iar la dorința tatălui său s-a înscris la Academia Militară West Point, pe care a absolvit-o în 1945. A intrat în Armata Americană, unde a petrecut 12 ani, dintre care șase ca pilot de luptă, cu numeroase misiuni în Pacific, Europa, Coreea. În timpul Războiului din Coreea, a luat parte la peste 100 de misiuni de zbor. A părăsit armata după succesul primului său roman, The Hunters (1957), semnat James Salter, care a fost ecranizat în 1958. După apariția romanului The Arm of Flesh (1961; rescris sub titlul Cassada în 2000), și-a schimbat oficial numele în Salter. A continuat să publice romane: A Sport and a Pastime (1967), Light Years (1975), Solo Faces (1979), dar și proză scurtă: Dusk and Other Stories (1988), Last Night (2005) etc. Ultimul său roman, Tot ce este (All That Is; Humanitas Fiction, 2019), a apărut în 2013. În 1997 Salter a publicat volumul de amintiri Burning the Days. A murit pe 19 iunie 2015 la Sag Harbor, New York. Postum, i-au apărut două culegeri de articole și eseuri: The Art of Fiction (2016) și Don’t Save Anything (2017). Salter a scris scenariile originale ale unor filme devenite clasice, Downhill Racer (1969), cu Robert Redford în rolul principal, Three (1969), la care a semnat și regia, cu Charlotte Rampling în rolul principal, Threshold (1981), cu Donald Sutherland, dar și adaptări precum The Appointment (1969), cu Omar Sharif și Annouk Aimée. În 2000 a fost ales în American Academy of Arts and Letters. De-a lungul timpului, James Salter a primit numeroase distincții literare, între care menționăm: PEN/Faulkner Award, 1989, Rea Award for the Short Story, 2010, PEN/ Malamud Award, 2012, Windham-Campbell Literature Prize, 2013, Fitzgerald Award for Achievement in American Literature, 2014. Cărțile sale sunt traduse în peste 20 de țări.